ANALIZA GRADULUI DE DIGITALIZARE a administrației locale în orașele din România
--
de primării analizate
În România sunt 325 de primării de orașe și municipii, plus primăriile de sector din București. Dintre acestea 26 nu au răspuns solicitării de presă trimise în baza legii care garantează accesul la informații publice.
--
Scor mediu
Acest scor măsoară performanța a 286 de primării de orașe și municipii. Alte 13 primării au oferit răspunsuri incomplete care nu au permis calcularea scorului digital conform metodologiei.
--
Cheltuieli totale
Suma reprezintă cât au cheltuit primăriile pentru digitalizarea instituției în perioada 2020-2025. Acest total include costurile pentru achiziții echipamente TIC, soluții digitale, pentru realizarea paginii web, pentru implementarea aplicațiilor digitale pentru cetățeni și funcționari, pentru soluțiile Smart City, dar și pentru mentenanța lor. Suma este una parțială având în vedere că primării cu bugete consistente au refuzat să ofere informații legate de costuri.
Scor digitalizare
Componente:
010
Nu a răspuns
Scor incalculabil
Filtrează harta în funcție de alte criterii
Scor digitalizare
010
Cost total național
0 RON
Distribuție scoruri
Selectează un UAT de pe hartă pentru a vedea detaliile
×
Colectiv studenți
×
Metodologie
Elementul central al hărții interactive este scorul de digitalizare. Pentru calcularea acestuia am solicitat primăriilor informații și date specifice despre aplicațiile și fluxurile digitale pentru cetățeni existente la nivelul unității administrative; despre aplicațiile și fluxurile pentru funcționari; despre soluțiile digitale Smart City implementate.
Aplicațiile pentru cetățeni se referă la soluțiile digitale aflate la dispoziția cetățenilor pentru a interacționa cu administrația locală. Vorbim, mai exact, de servicii publice digitalizate. Adică de soluții electronice menite să scurteze timpul pe care îl petrec cetățenii în interacțiuni cu administrația.
În funcție de răspunsurile primite la solicitările de acces la informații de interes public, am împărțit primăriile în mai multe categorii: primării care oferă doar posibilitatea plății online a taxelor și impozitelor, prin Ghișeul.ro sau alte aplicații; primării care oferă, pe lângă plata online a taxelor și impozitelor, și posibilitatea depunerii de documente pe site-ul propriu; primării care au integrat plăți și depuneri de acte într-un portal simplu de servicii electronice; primării care au un sistem integrat de fluxuri digitale, capabil să "lege" soluțiile electronice puse la dispoziția cetățenilor de soluțiile interne folosite de funcționari.
Primăriile din ultima categorie au fie un portal complex de servicii electronice, fie o platformă integrată de servicii, capabilă nu doar să înregistreze și elibereze documente, ci să aloce utilizatorilor conturi unice pentru o digitalizare completă a interacțiunii cu administrația.
În cazul aplicațiilor pentru funcționari am evaluat soluțiile și fluxurile digitale puse la dispoziția angajaților primăriei pentru a-și desfășura activitatea. Am împărțit primăriile după patru criterii: cele care nu au implementat soluții/fluxuri digitale interne; cele care pun la dispoziția funcționarilor soluții digitale simple (cele mai frecvente sunt cele legate de activitatea contabilă); cele care au ecosisteme interne parțial digitalizate; cele care fluxuri interne complet digitalizate.
Pentru componenta Smart City am folosit patru categorii de clasificare: primării care nu au implementat nicio soluție Smart City; primării care au un proiect-pilot în desfășurare sau soluții în implementare; primării care au implementat soluții Smart City simple; primării care au implementat soluții Smart City complexe.
